HARTA COMORII

Un mare tezaur de aur dacic, ce contine bijuterii din aur masiv, a fost descoperit într-un sat de lângă granița cu România. Comoara a fost descoperita de mai mult timp, dar nu a fost expusa publicului. Artefactele au fost gasite in cea mai nordica fortificatie a regatelor dacice. Fiind intinsa pe trei hectare si jumatate, aceasta este situata intr-o zonă impadurita, in satul Mala Kopanya din Ucraina, la doar 30 km de granita cu țara noastră, anunță televiziunea Digi 24.

Cetatea a fost initial descoperită din intamplare, pe la sfârşitul secolului XIX, sapaturi fiind efectuate sporadic in zona, apoi, din anii '70, sistematice, de catre un arheolog ucrainean.

Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal. În 1977 au început lucrările la cetatea propriu zisă, iar în 2007 este atestat un nou sit arheologic, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte.

În urmă cu trei ani, la Mala Kopanya a fost scos la lumină acest tezaur de aur dacic, cel mai mare după comorile descoperite la Sarmisegetuza, dupa parerile unor arheologi.

Printre pandative şi brăţări din aur a ieşit în evidenţă un colan numit de arheologi "torques". Acesta s-a păstrat fragmentat în 20 de bucăți, care au în total peste un kilogram. Aceste podoabe, torques, erau purtate doar de un conducător de rang înalt.

Piesele sunt păstrate în depozitele muzeului din Ujgorod şi sunt accesibile doar specialiștilor. Aceste obiecte sunt cunoscute cercetătorilor din circuitul științific, dar de filmat nu au fost filmate niciodată pentru publicul larg. Nu ar fost expuse pentru că ar avea nevoie de pază specială și de o locație adecvată, însă televiziunea Digi 24 a reusit sa obtina aprobarea sa realizeze fotografii doar ale unor artefacte din acest tezaur impresionant.

Arheologii sunt de părere că la Mala Kopanya este un adevărat complex de clădiri, de mare importanţă pentru studiul istoriei dacilor.

"Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă așezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă", spune directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.

Autoritățile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic. Arheologii ucraineni cred că în cetatea de la Mala Kopanya exista chiar şi o monetărie, care așteaptă să fie descoperită.

Patru hunedoreni, ce au fost anchetati traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului, în valoare de aproape patru milioane de euro, au fost condamnati la inchisoare si plata unor despagubiri colasale, de catre tribunalul Hunedoara.

Doua dintre cele patru persoane au fost condamnate la câte 7 ani şi 4 luni de închisoare şi 3 ani interzicerea anumitor drepturi. Un al treilea a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare, iar al patrulea a primit o condamnare de 6 ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Magistraţii au dispus obligarea a doua dintre persoane de a returna obiectele de patrimoniu sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţi în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro. Obligă pe inculpaţi în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara.

Cele patru persoane au fost trimise în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012, fiind judecate în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro.

Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au extras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost extrase în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.

Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.

Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost reciclati astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informeaza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Un tânăr din Oradea a găsit o comoară în Săldăbagiu de Munte, la o jumatate de metru în pământ, într-o zonă împădurită de lângă oraș, utilizând un detector de metale autorizat ( în Bihor sunt 50 detectoristi autorizati ). Tezaurul este compus din 150 de monede poloneze din argint, cu o vechime de peste 400 de ani. Detectoristul este Cosmin Pascu, în vârstă de 27 de ani și a predat comoara, conform legii, institutiilor statului, anunță televiziunea Digi 24.

Detectoristul a spus că descoperirile de genul acesta sunt 5% cercetare, 5% locaţie şi 90% noroc: "De fapt, în ziua respectivă nici nu trebuia să fiu în pădurea cu pricina. Am stat, m-am gândit am căutat și prin jur să vad cât de mari și pe ce arie ar fi monedele extinse ca nu cumva să sap din ele sau să distrug alte obiecte, apoi încetișor, cu o lopățică, am început să scot bucată cu bucată în jur de 150 de monede."

Reprezentantul Direcţiei de Cultură Bihor a precizat că sunt monede poloneze de sfârșitul secolului al XVI-lea, aproximativ din anul 1574 si că au fost găsite pe traseul vechiului drum de legătură între Oradea și Cluj.

Comoara va ajunge la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde va fi efectuată expertiza si evaluarea de către specialiști în numismatică. Conform legii, tânărul trebuie să primească 30% din valoarea comorii, plus un bonus de 15%, dacă monedele vor fi considerate tezaur monetar de patrimoniu național.

Un tânăr detectorist de metale din Hunedoara a descoperit în pădurea de la marginea satului Petreni ( Valea Streiului ) 11 artefacte ( obiecte de podoabă, un topor si altele), majoritatea aflându-se sub o piatr[, în sol. Printre artefacte se regaseste si un inel din metal galben, cu o inscripţie, dar si mărgele, inele şi obiecte de forma unor linguri.

Pasionatul de detectie metale este la prima sa descoperire si a evidentiat o mărgea care la lumină își schimba culoarea.

Cele 11 artefacte au fost predate Primăriei Băcia ( aceasta fiind comuna pe teritoriul careia a fost descoperit tezaurul ), pentru ca apoi piesele să fie aduse la Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara.

Localitatea Petreni este consemnată în izvoarele antice cu numele de Petrae, punct important în drumul de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza la Apulum, din acest motiv este și menționată în hărtile vremii. În vatra satului, în anul 1947 s-au descoperit, foarte bine conservate zidurile unei villa rustica din perioada romană. În partea de est, se găsesc platforme de locuire din perioada dacică. În perioada evului mediu localitatea era cunoscută datorită exploatări pietrei. Locuitorii produceau în special pietre de moară. În partea de sud se mai observă și azi ruinele unei vechi biserici de piatră a cărei constructie datează din secolele XIII-XIV și care până în anul 1952-1953 s-au păstrat în bune condiții însă abuzurile perioadei comuniste a făcut ca unele persoane ”entuziaste” să dărâme o parte pentru a utiliza piatra la construcția CAP-ului aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.

Peste 600 de monede ( 578 de dinari din argint şi alte peste 40 de fragmente de dinari ) provenind din secolul al XIV-lea, din perioada primei domnii a lui Mircea cel Bătrân, au fost descoperite într-o pădure din judeţul Dâmboviţa de catre Mircea Adrian Codoban (care a predat comoara Muzeului de Istorie a României), cu ajutorul unui detector de metale Garret, la adâncimea de 10-20 cm.

Codoban a povestit că se afla în pădurea din Dâmboviţa împreună cu doi colegi, iar la finalul a aproximativ şase ore de căutări, în timp ce se îndreptau către maşină, detectorul le-a semnalizat prezenţa tezaurului.

"Este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o până acum, pot spune că mai degrabă acest tezaur a fost salvat, având în vedere că l-am găsit într-o zonă de pădure intens circulată", a spus Mircea Adrian Codoban.

Acesta a precizat că tezaurul nu a fost găsit în incinta unui sit arheologic.

Descoperitorul face parte din Asociaţia pro Detecţie, care reuneşte arheologi amatori ce colaborează cu Muzeul de Istorie şi cu muzee din ţară. Lunar, membrii asociaţiei fac descoperiri provenind fie din perioada antică, fie din cea medievală, a mai precizat Mircea Adrian Codoban.

Sursa informatii: mediafax.ro - Sursa fotografii: detectii.ro

Două inele romane și o cataramă de argint au fost descoperite pe o plajă din County Down ( Irlanda de Nord ) si au fost declarate ca fiind comoara de catre autoritatile din Belfast. Acestea au fost descrise ca artefacte romane extrem de importante și rare în contextul istoriei irlandeze.

Cele trei elemente au fost descoperite de Brian Murray, folosind un detector de metale si vor fi trimise la Muzeul Britanic din Londra, pentru examinare suplimentară și evaluare. Descoperitorul va primi 50% din valoarea artefactelor.

Pentru a fi clasificate comoară, obiectele descoperite trebuie să aibă cel puțin 300 de ani vechime și conținut metalic de cel puțin 10%.

Detectoristul a spus că a descoperit artefactele la cinci minute unele de altele, pe o zonă de un metru pătrat.

"Cautam de fapt obiecte militare, deoarece era o zonă de antrenament americană din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Am găsit prima data inelul cel mic și în cinci minute am gasit si inelul cel mare si catarama. A fost ca și cum aș fi pescuiesc macrou și as fi prins un somon. Nu e vorba de bani, este vorba despre fiorul de a descoperi așa ceva. Piese romane pe acea plaja erau ultime lucruri pe care mă așteptam să le găsesc", a spus detectoristul, care a precizat că artefactele au fost cele mai valoroase pe care le-a descoperit vreodată.

Un expert de la Muzeul Național al Irlandei de Nord a declarat ca este posibil ca obiectele descoperite sa fi aparținut aceleiași persoane: "Catarama este similară cu cele gasite in Marea Britanie, datând din secolul al IV-lea d.Hr. Artefactele romane sunt incredibil de rare în zonă, încat acest tezaur are o semnificație specială. Cele mai multe dintre celelalte descoperiri de obiecte romane apar de-a lungul coastei de est, așa că e posibil ca obiectele gasite acum să provină din relații comerciale sau poate chiar de la coloniști sau persoane care au naufragiat pe țărm. Este posibil ca cineva să le fi purtat atunci când nava lor a naufragiat. De asemenea, este posibil ca artefactele sa fi apartinut unei persoane care a fost înmormântata acolo sau cuiva care s-a înecat în mare. Oricum, descoperirea pune nord-est Irlandei de Nord pe harta romană."

Filmul regizat de Corneliu Porumboiu, "Comoara" , care a fost premiat la Cannes, este inspirat de o legendă care circula in satul unuia dintre protagonisti. Se spune ca strabunicul actorului Adrian Purcarescu ar fi ingropat o comoara in curtea casei, dar nimeni nu a gasit-o, anunță televiziunea Pro Tv. "Comoara" trebuia sa fie initial un documentar care sa redea povestea din satul actorului Adrian Purcarescu, prieten cu Corneliu Porumboiu. Dar pentru ca filmarile nu au decurs asa cum isi dorea, regizorul a decis sa transforme totul intr-o fictiune.

Corneliu Porumboiu, regizorul filmului "Comoara", a explicat: "Mi-a povestit despre o legenda care circula prin islaz, cum ca strabunicii sai ar fi ingropat o comoara inainte de nationalizare. Noi nu am gasit nimic, din pacate".

Adrian Purcarescu, actor in "Comoara", a spus: "Legenda spune ca cei care au avut o situatie mai buna in sat, in momentul in care se apropia razboiul, incercau sa isi ascunda averile sub diverse forme".

Cu mult umor, Porumboiu a redat legenda initiala, iar filmarile au avut loc acasa la strabunicii actorului. Finalul cautarilor este, insa, surprizator pentru toata lumea. Lui Adrian Purcarescu nu ii vine nici acum sa creada ca legenda din satul sau a ajuns celebra, iar filmul premiat la Cannes.

Cuzin Toma, actor, a spus: "Daca cred intr-o comoara si le place aventura, sa vina sa vadă filmul Comoara".

Ce descopera protagonistii filmului in curtea casei si cum li se vor schimba vietile, cinefilii pasionati de comori si nu numai pot deja vedea din 29 mai in cinematografele din toata tara.

Un tezaur format din 28 monede medievale din aur și argint si un inel, descoperit în Wrexham (Marea Britanie), a fost declarat comoară. Trei monede din aur și 25 din argint, din perioada domniilor lui Edward III, Richard al II-lea și Henry VI, au fost găsite în apropiere Bronington. Monedele au fost descoperite în 2013, în Cliff Massey, iar inelul din aur a fost găsit în anul 2014 de către Massey și Peter Walpole.

Un muzeu din Wrexham și-a exprimat interesul in achizitionarea monedelor si a inelului.

Muzeul National din Wales a declarat că primele monede, din timpul domniei lui Edward I sau II, au fost bătute între anii 1280 și 1327. Se crede toate monedele provin dintr-un singur tezaur, care a fost pierdut sau îngropat după anul 1465.

Steve Grenter, director de servicii de patrimoniu la Muzeul Wrexham, a declarat: "Deținem relativ puține materiale referitoare la perioada Războiului celor Două Roze, astfel incat tezaurul reprezintă o completare semnificativă a colecțiilor noastre arheologice."

Războiul celor Două Roze (1455–1485) este numele sub care mai este cunoscut războiul civil purtat cu intermitență pentru tronul Angliei între susținătorii Casei de Lancaster și cei ai Casei de York. Amândouă casele regale erau ramuri ale Casei Regale Plantagenet, avându-l ca strămoș comun pe regele Edward al III-lea. Numele generic de Războiul celor Două Roze nu a fost folosit în perioada în care conflictul a avut loc, ci mai târziu, avându-și originea în formele și culorile blazoanelor celor două case regale: Roza roșie de Lancaster și Roza albă de York.

Un muncitor a descoperit un depozit de lingouri de aur, inscripționate cu cuvintele "Swiss Bank", în timpul lucrărilor de demolare a unei constructii din orașul bavarez Passau.

Imagine ilustrativă pentru articol.
Nu reprezintă lingourile descoperite, nu au fost încă oferite presei imagini cu comoara.

Descoperirea aurului in valoare de peste 1 milion de dolari a avut loc in două etape, în aceeași săptămână, o dată miercuri și din nou alt lot de lingouri vineri, după noi excavări sub podea. Politia din Passau au confirmat sâmbătă că lucrătorul este un operator de excavator, care ar putea pretinde aurul (metal pretios ce a fost temporar plasat în custodia Poliției), dacă autoritățile nu vor afla cine este cu certitudine proprietarul inițial al comorii sau moștenitorii acestuia.

Este încă neclar dacă mai există lingouri de aur ascunse in șantier. Investigații sunt în curs de desfășurare.

Aproximativ 500 de artefacte ( unelte şi arme antice din fier, brăţări, inele cu valoare arheologică, monede, vase ceramice şi din aur), a căror provenienţă nu a putut fi justificată, au fost ridicate de poliţiştii din Cluj, în urma a 6 percheziţii efectuate ieri, în judeţele Bistriţa - Năsăud şi Cluj, anunță Politia Romana intr-un comunicat de presă.

La data de 30 iunie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj au efectuat 6 percheziţii în judeţele Bistriţa - Năsăud şi Cluj.

Activităţile au vizat persoane bănuite de infracţiuni în dauna patrimoniului cultural naţional şi infracţiuni în legătură cu serviciul, precizează Poliția Română.

În urma percheziţiilor, au fost ridicate 500 de bunuri arheologice, respectiv monede, unelte şi arme antice din fier şi bronz, vase ceramice, inele, brăţări care ar proveni din detecţii neautorizate în zone cu patrimoniu arheologic, precum şi patru detectoare de metale, deţinute fără respectarea prevederilor legale, mai precizează Poliția Română.

Totodată, poliţiştii au ridicat un vas din aur de aproximativ 320 de grame şi unelte, datate din epoca bronzului, bunuri arheologice susceptibile de clasare în categoria juridică Tezaur a patrimoniului naţional, evaluate la aproximativ 150.000 de lei, care ar fi fost detectate în zone cu patrimoniu arheologic de pe raza judeţului Bistriţa - Năsăud.

Faţă de două persoane, din Bistriţa-Năsăud, poliţiştii au dispus continuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, abuz în serviciu şi tăinuire.

La activităţi au participat şi jandarmi. Acţiunea a beneficiat de suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Sursă text, foto si video: comunicat de presă al Poliției Române.

Un arheolog amator danez a descoperit 2000 de spirale din aur, acestea fiind probabil utilizate pentru a decora veșmintele ceremoniale ale preoților regi care se inchinau Soarelui în Epoca Bronzului.

Spiralele au fost gasite intr-un sit arheologic în care anterior o echipă mai descoperise patru brățări din aur. Un arheolog amator s-a oferit să continue căutarile în zona, crezând că mai sunt multe de descoperit si a avut dreptate.

Cele aproximativ 2000 de spirale din aur au fost datate ca fiind din perioada 900-700 î.Hr.

Spiralele sunt realizate din aur pur și alcatuiesc podoabe de până la trei centimetri în lungime. Întreaga comoară cântărește 200-300 grame.

Arheologii sunt totusi încă nesiguri in privinta utilitatii spiralelelor, pentru ca este prima data cand o astfel de descoperire a fost făcută în Danemarca.

"Poate că spiralele erau prinse în păr sau brodate pe un veșmânt ceremonial. Eu sunt înclinat să cred că acestea au fost parte a unui veșmânt de preot-rege sau o parte a unor articole vestimentare pentru acoperirea capului ", a declarat un muzeograf din Danemarca.

Zona de excavare a fost un adevărat tezaur pentru descoperirile arheologice: pe lângă spirale și brățările de aur, in anul 1800 incă șase boluri de aur au fost descoperite acolo de către fermierii locali.

Aceasta demonstrează că locația a avut o semnificație religioasă importantă pentru oamenii din Epoca Bronzului, dacă au decis să sacrifice câteva kilograme de aur aici. Era un loc unde credincioșii efectuau ritualuri și sacrificii pentru forțele superioare.

"Poate că Regele Preot a avut o brățară de aur în jurul încheieturii mâinii, iar spiralele din aur au împodobit pelerina lui sau pălăria, in timpul ritualurilor acestea străluncind in razele Soarelui, care a fost unul dintre simbolurile sfinte din Epoca Bronzului. Aurul era probabil considerat ca avand puteri magice. Este colorat ca Soarele, strălucește ca Soarele, se stia că dureaza pentru totdeauna, asadar părea că deține unele dintre puterile Soarelui ", au mai precizat muzeografii.

Arheologii sunt convinși că mai există si alte comori din aur in respectiva locatie.

Autoritatile germane au anunțat că la sfârsitul anului trecut detectoristul Florian Bautsch a descoperit o comoară formata din monede de aur, undeva la marginea orasului Lüneburg, la aproximativ 50 km de Hamburg.

Scanând o zonă cu coline unde credea că ar putea exista movile funerare antice, Bautsch a găsit mai întâi o singura moneda din aur și apoi înca nouă, intr-o cavitate de sub un pin.

El a înregistrat locația cu ajutorul datelor furnizate de GPS și a anuntat autoritățile competente de la Muzeul Lüneburg.

Astfel, arheologii au avut posibilitatea să facă ceva ce rareori au șansa de a face: sa excaveze o comoară în contextul său propriu. Două săptămâni de excavari si alte 207 monede de aur îngropate au adus totalul tezaurului la 217 piese.

Cele mai vechi monede din acest tezaur datează din anul 1831, cele mai noi din anul 1910, și nici una dintre ei nu a fost bătută în Germania. Majoritatea ( 128 de monede ) sunt belgine. Alte 74 de monede au fost bătute în Franța, 12 în Italia și alte trei sunt din Imperiul Austro-ungar. În ciuda originilor lor diverse, toate monedele au același diametru (21 mm) și cântăresc aceeasi greutate (6.45 grame). Greutatea totală a monedelor este de 1,4 kg. Acestea nu sunt monede de circulație, ci au fost bătute în loturi speciale, pentru a fi achiziționate de către persoane fizice și bănci, în scopuri investiționale.

Arheologii au găsit de asemenea si două sigilii de aluminiu cu însemne naziste si cu textul "Reichsbank Berlin 244", precum si resturi de hârtie și fibre individuale. Aceste elemente sunt ceea ce a mai rămas din două pungi de monede, căptușite cu hârtie și sigilate de Berlin Reichsbank în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceste elemente au fost utiizate începând cu anul 1940, iar compoziția chimică a hârtiei o identifică ca un tip produs înainte de 1950. Este cea mai mare comoară din această perioadă, găsită vreodată în nordul Germaniei.

Teoria de lucru este că monedele de aur, probabil furate de naziști din teritoriile ocupate, au fost grupate în funcție de mărimea și greutatea exactă si depozitate in saci și sigilate.

Desi monedele au fost îngropate relativ recent, autoritățile nu au gasit potențiali proprietari legitimi, care aveau posibilitatea de a revendica tezaurul. Nimeni nu a avut curajul sa facă un pas în față și să pretindă dreptul de proprietate. Apoi, pentru că descoperirea are semnele unei bănci ale unui guvern anterior, autoritățile de stat au contactat Ministerul german de Finanțe, dar nici această autoritate nu a fost interesată să solicite monedele. În cele din urmă, aurul orfan a fost adoptat de autoritatile din landul Saxonia Inferioară, care desigur că l-au dorit tot timpul.

Legile germane pentru comori nu au un mecanism de recompensare ca in Anglia, unde este oferita descoperitorului valoarea de piață a comorii. Astfel, deși valoarea estimată a monedelor este de circa 45.000 euro, Florian Bautsch va primi doar 2.500 euro, recompensa de la landul Saxonia Inferioară.

Monedele din aur au fost expuse temporar, incepand de ieri, la Muzeul Lüneburg. Curatorii discută acum modalitatea optimă de a integra tezaurul în expozitia permanenta a muzeului.

O familie de căutători de comori a descoperit artefacte din aur în valoare de peste 1 milion de dolari, pe coasta orașului Fort Pierce din Florida, Statele Unite ale Americii. Nava de căutari a căpitanului Eric Schmitt și a familiei sale a ajutat la descoperirea comorii in data de 17 iunie 2015, la aproximativ 4, 5 metri adancime in apă.

Brent Brisben este co-fondator al "1715 Fleet - Queens Jewels LLC", compania care detine drepturile de salvare a comorii. El spune că artefactele recuperate includ 51 monede de aur și peste 12 metri de lănțisor ornamentat din aur. Printre monede se afla si un exemplar rar, denumit "Royal", destinat regelui Spaniei Phillip V.

Brisben spune artefactele datează din anul 1715, cand o tragedie maritimă, cauzată de un uragan, a dus in adâncuri 11 galioane spaniole încărcate cu comori.

În ciuda descoperirilor deja impresionante, vanatorii de comori cred că se apropie de comoara principală, ce contine inclusiv bijuteriile Reginei, estimată la o valoare de 400 milioane dolari.

"Aceste descoperiri sunt importante nu doar pentru valoarea lor financiară, cât si din punct de vedere istoric. Unul dintre obiectivele principale este si de a redescoperi si conserva istoria si acum constatăm că ne apropiem tot mai mult de acele adevăruri", a mai precizat Brent Brisben.

O fetiță a făcut o descoperire uimitoare, în timp ce se plimba de-a lungul unei plaje din Scoția: a găsit un element al unei bijuterii care ar putea avea intre 2000 si 7000 ani vechime.

Eilith Gunn a fost încântată când a văzut mica piesa în formă de inel, din piatră gri, in timp ce se plimba în apropiere de casa parintilor ei din Shetland.

Experții sunt de părere că artefactul, care este cam de marimea unei monede, a fost probabil parte a unui șirag de la un colier foarte vechi, datând din Epoca de Piatra sau Epoca Fierului.

În vârstă de șapte ani, Eilith povesteste entuziasmată: "Am fost foarte emoționată. Ei au spus că a fost ca un șirag de mărgele. Chiar se putea potrivi în jurul degețelului meu!"

Tatăl fetitei a explicat: "Eilith a găsit acest obiect de piatră si i s-a parut amuzant. L-a pus pe deget și se potrivea perfect".

Bunicul fetitei, in varsta de 69 de ani, este interesat de arheologie. El a crezut piatra ar putea fi o fusaiolă, adică o piesă în formă de disc ( realizată de obicei din teracotă, lut ars, os, bronz sau piatră), plasată la partea inferioară a fusului, cu scopul de a-i asigura o rotație regulată, având funcția de volant.

Artefactul a fost donat muzeului local. Obiectul a fost preluat de curatorul muzeului, care a precizat ca artefactul are intre 2000 si 4000 de ani vechime, dar poate avea si 7000 ani si că este posibil să mai existe si alte elemente asemanatoare, ca parte a unui colier: "Este uimitor să vezi ce obiecte purtau oamenii cu foarte mult timp în urmă. Te face să-ți imaginezi cum era viața pe atunci. În timpurile străvechi, bijuteriile nu erau realizate din metale prețioase, ci din materiale provenite din resurse locale, din piatră in special".

Arheologii care în anul 2012 a descoperit in Guatemala a doua referință privind așa numita "dată de încheiere a calendarului mayaș", au anuntat printr-un comunicat de presă că au facut alte descoperiri si mai importante.

Descoperirile includ si o stela mayașă foarte bine conservată, gasita in situl arheologic El Achiotal. Artefactul dateaza din secolul al V-lea d.Hr.

"Aceasta stela vorbește despre un rege din timpul uneia dintre cele mai puțin înțelese perioade ale istoriei antice Maya", precizează arheologii.

Un epigrafist de la o universitate din Texas a estimat că stela ar fi din data de 22 noiembrie 418, un moment de mare haos politic în zona centrală Maya.

Echipa a descoperit de asemenea si alte două panouri hieroglifice, în stare buna, fiind acoperite in parte cu o vopsea rosie.

Aceste panouri nu au fost furate de jefuitorii din trecut, deoarece erau instalate in coltul unei mici si modeste săli a palatului, iar stela a fost gasită intr-un altar, pe care vechii mayași il construisera special pentru a proteja acest artefact. Inscripțiile par sa ilustreze ritualuri de incoronare a regelui, dupa unii arheologi.

"Faptul că Stela și aceste panouri au fost conservate de către vechii mayași, la mult timp după ce au fost realizate, ne arata cât de mult s-au străduit vechii mayași să-si păstreze propria lor istorie", a concluzionat arheologii.

Un detectorist s-a întors de trei ori în același loc din Sulhamstead, Anglia și a descoperit în total un mic tezaur. Gary Pickwick a găsit primele două monede de aur în luna octombrie 2013, două in mai 2014 și încă patru în luna aprilie a acestui an, utilizând un detector de metale. Pe 12 august 2015, autoritătile au decis ca respectivele monede gasite de Pickwick sa fie declarate comoară.

Expertii de la British Museum au precizat că șase monede sunt stateri din aur de tipul găsit în Berkshire și in Est Wiltshire, iar doua sunt monede galice din nord-vestul Franței. Staterii erau initial monede grecească de argint, datând chiar din anii 700 î.Hr. și care a fost adusa in Europa Centrală și de Vest de către celți. Insa monedele din acestă comoară au fost îngropate între anii 30 - 20 î. Hr, ca un singur tezaur.

Ascunderea acestor monede a avut asadar loc după invazia romană din anul 55 d. Hr., dar înainte de întemeierea Angliei romane, în anul 43 d.Hr., când zona a fost condusă de triburi celtice, despre care se crede că au bătut monede britanice.

Monedele au fost găsite pe un teren deținut de Derrick Davis, dar autoritatile nu au dezvăluit locul exact.

Pentru a fi catalogate comoară, artefactele descoperite trebuie să fie din aur sau din argint și trebuie să aibă peste 300 de ani vechime. Legislatia din Anglia prevede de asemenea o amendă de până la 3000 de lire sterline sau o pedeapsă de trei luni de închisoare pentru cei care descoperă o comoara si nu o anunță organelor abilitate.

Comorile sunt oferite muzeelor spre achizitionare, dar, daca nu sunt dorite, sunt returnate descoperitorului. In acest caz, echipa muzelui West Berkshire din Newbury si-a exprimat dorința de a achiziționa tezaurul.

Doi bărbați pretind că știu locul unde se află legendarul tren blindat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plin cu aur. Ei refuză să dezvăluie locația trenului, până nu vor fi asigurati de autoritati că vor primi 10% din valoarea uriașei comori.

Autoritatile au primit o instiintare de la o firmă de avocatură din Wrocław, in care se precizeaza că două persoane care nu sunt nominalizate, dintre care una este de naționalitate poloneză, iar cea de-a doua este de nationalitate germana, au găsit in Polonia trenul cu aur, pierdut in al Doilea Război Mondial.

Trenul avea 150 de metri lungime si conform relatarilor, continea numeroase elemente de mare valoare, dar si minereuri. In instiintare se precizeaza: "Acesta este un tren blindat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial si este foarte probabil să conțină dispozitive suplimentare sub formă de arme autopropulsate, poziționate pe platformele trenului, care transporta obiecte de valoare, minereuri și alte materiale industriale.".

Imagine pur ilustrativă - Nu reprezintă trenul pretins ca descoperit de cele două persoane anonime

Descoperirea este conexata cu zvonurile ca un tren cu 300 tone de aur ar fi fost mutat la celui de-al Doilea Război Mondial la Wroclaw. Cei care au facut descoperirea au precizat prin intermediul firmei de avocatura că vor indica locul exact al descoperirii, daca statul le va acorda in scris garanția că vor primi 10% din valoarea comorii, au declarat autoritatile din Polonia. Acestea au mai explicat că nu se stie valoarea istorica si financiara a obiectelor transportate.

Imediat după primirea instiintarii, au fost convoacati reprezentanții serviciilor statului, pentru a se pregati pentru evoluțiile viitoare ale situatiei. Autoritatile din districtul Wałbrzyskie au organizat o sedinta generala pentru a pregati masurile pentru siguranța locuitorilor din zonă, precizand ca nu se stie ce se afla in tren, eventual cantitati uriase substante explozibile sau toxice. La reuniune au fost invitati membri de poliție, pompieri, armata și reprezentanți ai procuraturii.

Autoritatile au pus în aplicare aceasta procedură, pentru care astfel prevede legea si au precizat că persoanele care au declarat ca sunt decoperitorii trenului nu poate amâna la nesfârșit momentul in care vor indica locatia exactă, pentru că ar fi împotriva legii. În conformitate cu legislația poloneză, descoperirea unei comori trebuie să fie anuntat la autoritatile locale, intr-un termen cat mai scurt, iar stabilirea si oferirea recompensei de 10% ar intra in sarcina altor servicii si ar fi doar o problema de procedura.

Daca este adevarat si va fi una dintre cele mai mari descoperiri de comori din ultimi ani, sau daca este doar o farsa bine regizata, dar in care este implicata si o cunoscuta firma de avocatura din zonă, vom afla in curand.

Un artefact care contine peste 10% argint, despre care se crede că datează din secolul al XVII-lea, a fost declarat comoară, după descoperirea acestuia în Flintshire. Gordana Mitchell, o pasionata de detectie metale in varsta de 69 de ani, a găsit artefactul cu ajutorul unui detector de metale.

Artefactul are reprezentată o sfântă cu părul lung si un heruvim, ornate cu ornamentatii de inspiratie florară.

Artefactul este considerat a fi o articulație ( balama ) decorativă sau un decor pentru o mică Biblie sau pentru o carte de rugăciuni.

Un specialist de la National Museum Wales a prezicat că, desi este incomplet, artefactul reprezinta un interesant exemplu de orfevrărie ( meșteșugul creării obiectelor de artă aplicată, din metale prețioase ) din secolul al XVII-lea, posibil din anul 1630.

Detectorista a precizat că nu au făcut nici o cercetare prealabilă a terenului, ce este deținut de un prieten, și a decis să meargă acolo pentru că era in apropiere.

Doamna Mitchell a preluat de la soțul ei hobby-ul detectiei de metale, în urmă cu șapte ani, și spune că se simte in putere și sănătoasă si că intenționează să il practice pentru multi ani de acum inainte. In trecut ea a mai gasit monede de argint și un topor din epoca bronzului: "Detectia de metale este pasiunea mea. Mi-ar plăcea să detectez până când ajung la 90 de ani, dacă este posibil. Imi mentine mintea activă si relaxată."

Doamna Mitchell spune ca nu are nici un interes pentru o recompensă financiară, preferând ca orice bani să fie oferiti doar proprietarului terenului, și a confirmat faptul că National Museum Wales a fost interesat de artefact, deși în mod ideal ea ar prefera să rămână la un muzeu local.

Arheologii care efectuau săpături pentru descărcarea arheologică a terenului ce urmează să fie destinat unui aeroport din Rusia au descoperit mormântul unei nobile, cu obiectele foarte valoroase, inclusiv o sabie și cuțite, bijuterii din aur si argint, îmbrăcăminte elaborat decorată, o oglindă din bronz și o găleată din bronz decorat. Mormântul este din primul secol si apartine neamurilor sarmațiene, ale căror femei se crede ca au inspirat legenda amazoanelor.

Arheologii au etichetat comoara ca nepretuită. Rămășițele femeii au fost aparent îngropate împreună cu cele ale soțului ei, a cărui mormânt fusese jefuit anterior, la fel ca si celelalte 28 de movile funerare găsite pe sit-ul arheologic al aeroportului.

În plus față de bijuteriile din aur și argint, arheologii au descoperit un vas din aur, 100 de vârfuri de săgeți din fier, o bijuterie-piatră cu inscripție aramaică sau feniciană, care era asezată pe piept, ceramică și fragmente dintr-o galeata de bronz, care era decorată cu un cap de Gorgon si cu motive florale.

Mormântul a avut si o ascunzătoare ce continea unele cuțite și un sabie decorată cu broșe pe mâner.

Arheologii au precizat că descoperirea săgeților reprezinta o confirmare indirectă că in vremurile antice femeile sarmațiene au fost implicate în lupte. În plus, a fost gasit si un ham, indicând că poate lupta pe un cal. Gulerul rochiei a fost decorat cu catarame cu foita de aur sub forma de cap de berbec stilizat. Avea brodate margele colorate, combinate cu triunghiuri din aur și placi emisferice.

Razboinica a avut bratari de aur la ambele încheieturi, iar pe pieptul ei era un sirag de margele, care a inclus si bijuteria cu inscripția. Vasul din aur a fost pe burtă si avea un capac etanș. Continutul său este fosilizat, dar va fi analizat. Se crede ca e vorba de tămâie. In partea dreapta se aflau fragmente de la o ceașcă.

Cercetatorii au precizat că sarmațienii s-au mutat din Asia Centrală in Munții Ural între secolele VI-IV î.Hr, iar sit-ul arheologic demonstrează că amazoanele sarmațiene au avut un statut mult mai important în societate decat aveau femeile din societățile mediteraneene. Teritoriul sarmatian se întindea de la Marea Caspică spre râul Vistula și la sud de Dunăre. Ei formau triburi independente care s-au stabilit in Rusia, Ucraina și statele baltice, România, Polonia și părți din Asia Centrală. Sarmații au cerut și a primit tribut de la câteva orașe grecești. În cele din urmă, unele triburi s-au stabilit în Dacia. Alții au fost depășiti numeric în nord, de către huni și goți. Unii dintre ei au ajuns în Anglia. Migratia lor către Marea Britanie a ajutat speculațiile ce au alimentat originea mitului regelui Arthur. Lucius Artorius Castus, un ofiter de cavalerie roman care deservea in secolul al doilea d,Hr., a fost adesea asociat cu o posibilă sursă de adevar istoric pentru Arthur. Artorius a comandat o trupă de cavalerie sarmatică. Sit-ul arheologic de pe aeroportul rusesc reprezinta o dovada ca sarmații a ajutat la apararea impotriva invaziilor saxone, după ce Roma s-a retras, ceea ce ar fi contribuit de asemenea la mitologia regelui Arthur, au mai precizat arheologii.

Stonehenge este unul dintre exemplele cele mai reprezentative ale unui monument preistoric, dar se pare că ar putea fi doar un monument pitic ca mărime, comparativ cu un alt monument urias, ingropat la doar cativa kilometri distanta. Cercetatorii au scanat zona folosind un radar penetrant in sol, precum și alte tehnologii non-invazive, iar rezultatele evidentiaza un monument intins pe o lungime mult mai mare.

"Noul nostru radar penetrarant in sol ne-a oferit imagini de înaltă rezoluție, dezvaluind un rând uimitor de până la 90 de pietre uriase, aflate în picioare", a anuntat printr-un comunicat directorul unui important institut de prospectiuni arheologice.

Rândul de pietre megalititce îngropate se intinde de-a lungul flancului Durrington Walls, un sit preistoric mai putin cunoscut. Pietrele par sa formeze un fel de gard sau limită, într-o zonă care a fost probabil in Epoca de piatră una dintre cele mai importante locatii din nord-vestul Europei.

Despre Stonehenge și Durrington Walls se crede că ar fost locatii pentru ritualurile din apropierea râului Avon, avand o vechime de 4000 - 5000 ani.

Aceste noi pietre ridică întrebări fascinante despre istoria și dezvoltarea monumentului de la Stonehenge și despre conexiunea sa cu extrem de importantă așezare neolitică.

Notă: imaginile sunt generate exemplificativ digital de catre institutul de prospectiuni arheologice LBI ArchPro, conform rezultatelor scanărilor cu radarul penetrant in sol. Nu sunt imagini furnizate direct de acest radar.

Tezaur dacic, descoperit la granița României, ținut secret 3 ani

Comori dacice de zeci de kilograme de aur: 4 hunedoreni, condamnați la închisoare și despăgubiri de milioane de euro

Un tânăr din Oradea a găsit o comoară, utilizând un detector de metale

11 artefacte, descoperite pe Valea Streiului de un pasionat de detecție metale

Peste 600 monede, descoperite în Dâmbovița

Un detectorist a descoperit două inele romane și o cataramă

Filmul Comoara este inspirat din legenda unei comori din România

28 de monede din aur sau argint și un inel, declarate comoară

Demola o construcție și a găsit lingouri de aur de peste 1 milion de dolari

500 de artefacte, ridicate de Poliția Română în urma unor percheziții

2000 de spirale din aur, din Epoca Bronzului, descoperite de un arheolog amator

Un detectorist a descoperit 217 monede din aur

Au descoperit o comoară spaniolă de peste 1 milion de dolari

O fetiță a găsit un artefact vechi de mii de ani

A fost descoperit un artefact mayaș, ascuns într-un altar antic

8 stateri din aur, descoperiți de un detectorist, au fost declarați comoară

Au descoperit un tren cu 300 tone de aur ?

Un artefact descoperit de o bunicuță detectoristă, declarat comoară

Comorile unei prințese amazoane, descoperite pe șantierul unui aeroport

Un rând de 90 pietre megalitice, descoperit lângă Stonehenge?