Până la acestă descoperire, s-a presupus că gravuri similare au fost realizate doar de oamenii moderni (Homo sapiens), în Africa, începând de acum aproximativ 100.000 de ani.
O echipă formată din 21 de cercetători a studiat sute de scoici fosilizate, descoperite pe un sit arheologic Homo Erectus din Trinil, pe insula indoneziană Java. Scoicile fac parte din Colectia Dubois, care a fost pastrata la Centrul Biodiversitatea Naturalis, de la sfârșitul secolului al 19-lea. Medicul olandez și cercetătorul Eugène Dubois a excavat pe atunci scoici și a descoperit Erectus Pithecanthropus, cunoscut azi ca Homo Erectus.
Descoperirea unui model geometric gravat pe una dintre scoici fost o surpriză extraordinara. Modelul zig-zag, ce poate fi văzut doar cu iluminare oblică, este în mod clar mai vechi decat procesul de alterare a scoicii, ca rezultat al fosilizarii. Studiul a eliminat posibilitatea ca modelul să fi fost cauzat de animale sau de intemperii naturale și arată că "zig-zag-ul" este opera unui Homo Erectus.
![]()
Prin aplicarea a două metode de datare, cercetatorii de la Universitatea VU Amsterdam și Universitatea Wageningen au afirmat că gravura are o vechime cuprinsă între 430.000 și 540000 ani. Acest lucru înseamnă că este de cel puțin patru ori mai veche decat cele mai vechi gravuri descoperite anterior.
"Este fantastic că scoică gravata a fost descoperită într-o colecție de muzeu, unde a asteptat peste o sută de ani. În momentul de față nu avem nici o idee despre semnificația sau sensul prezentei gravură", a declarat Wil Roebroeks, profesor de arheologie paleolitica la Universitatea din Leiden.
"Aceasta cercetare a demonstrat că oamenii din timpurile stravechi au avut inteligena de a deschide aceste scoici mari. Ei dădeau o gaură prin coajă, cu ajutorul unui obiect ascuțit, eventual dintele unui rechin, exact în punctul în care scoica era unită si care o tine închisa. "Precizia acestor oameni timpurii indică o mare dexteritate și cunoștințe detaliate despre anatomia moluștelor", a precizat Frank Wesselingh, un cercetător și expert în scoici fosile. Moluștele erau folosite pentru hrană, iar cojile goale erau utilizate pentru a crea instrumente, cum ar fi cuțite.
![]()
Descoperirea din colecția istorică Dubois dezvaluie informatii neașteptate cu privire la aptitudinile și comportamentul lui Homo Erectus și ne arată că Asia este o zonă promițătoare și până în prezent relativ neexplorata pentru identificarea de artefacte interesante. Si bineinteles, devine cea mai veche gravură din lume, avand o jumătate de milion de ani !
O echipă formată din 21 de cercetători a studiat sute de scoici fosilizate, descoperite pe un sit arheologic Homo Erectus din Trinil, pe insula indoneziană Java. Scoicile fac parte din Colectia Dubois, care a fost pastrata la Centrul Biodiversitatea Naturalis, de la sfârșitul secolului al 19-lea. Medicul olandez și cercetătorul Eugène Dubois a excavat pe atunci scoici și a descoperit Erectus Pithecanthropus, cunoscut azi ca Homo Erectus.
Descoperirea unui model geometric gravat pe una dintre scoici fost o surpriză extraordinara. Modelul zig-zag, ce poate fi văzut doar cu iluminare oblică, este în mod clar mai vechi decat procesul de alterare a scoicii, ca rezultat al fosilizarii. Studiul a eliminat posibilitatea ca modelul să fi fost cauzat de animale sau de intemperii naturale și arată că "zig-zag-ul" este opera unui Homo Erectus.
Prin aplicarea a două metode de datare, cercetatorii de la Universitatea VU Amsterdam și Universitatea Wageningen au afirmat că gravura are o vechime cuprinsă între 430.000 și 540000 ani. Acest lucru înseamnă că este de cel puțin patru ori mai veche decat cele mai vechi gravuri descoperite anterior.
"Este fantastic că scoică gravata a fost descoperită într-o colecție de muzeu, unde a asteptat peste o sută de ani. În momentul de față nu avem nici o idee despre semnificația sau sensul prezentei gravură", a declarat Wil Roebroeks, profesor de arheologie paleolitica la Universitatea din Leiden.
"Aceasta cercetare a demonstrat că oamenii din timpurile stravechi au avut inteligena de a deschide aceste scoici mari. Ei dădeau o gaură prin coajă, cu ajutorul unui obiect ascuțit, eventual dintele unui rechin, exact în punctul în care scoica era unită si care o tine închisa. "Precizia acestor oameni timpurii indică o mare dexteritate și cunoștințe detaliate despre anatomia moluștelor", a precizat Frank Wesselingh, un cercetător și expert în scoici fosile. Moluștele erau folosite pentru hrană, iar cojile goale erau utilizate pentru a crea instrumente, cum ar fi cuțite.
Descoperirea din colecția istorică Dubois dezvaluie informatii neașteptate cu privire la aptitudinile și comportamentul lui Homo Erectus și ne arată că Asia este o zonă promițătoare și până în prezent relativ neexplorata pentru identificarea de artefacte interesante. Si bineinteles, devine cea mai veche gravură din lume, avand o jumătate de milion de ani !