Autoritatile germane au anunțat că la sfârsitul anului trecut detectoristul Florian Bautsch a descoperit o comoară formata din monede de aur, undeva la marginea orasului Lüneburg, la aproximativ 50 km de Hamburg.
Scanând o zonă cu coline unde credea că ar putea exista movile funerare antice, Bautsch a găsit mai întâi o singura moneda din aur și apoi înca nouă, intr-o cavitate de sub un pin.
El a înregistrat locația cu ajutorul datelor furnizate de GPS și a anuntat autoritățile competente de la Muzeul Lüneburg.
Astfel, arheologii au avut posibilitatea să facă ceva ce rareori au șansa de a face: sa excaveze o comoară în contextul său propriu. Două săptămâni de excavari si alte 207 monede de aur îngropate au adus totalul tezaurului la 217 piese.
Cele mai vechi monede din acest tezaur datează din anul 1831, cele mai noi din anul 1910, și nici una dintre ei nu a fost bătută în Germania. Majoritatea ( 128 de monede ) sunt belgine. Alte 74 de monede au fost bătute în Franța, 12 în Italia și alte trei sunt din Imperiul Austro-ungar. În ciuda originilor lor diverse, toate monedele au același diametru (21 mm) și cântăresc aceeasi greutate (6.45 grame). Greutatea totală a monedelor este de 1,4 kg. Acestea nu sunt monede de circulație, ci au fost bătute în loturi speciale, pentru a fi achiziționate de către persoane fizice și bănci, în scopuri investiționale.
Arheologii au găsit de asemenea si două sigilii de aluminiu cu însemne naziste si cu textul "Reichsbank Berlin 244", precum si resturi de hârtie și fibre individuale. Aceste elemente sunt ceea ce a mai rămas din două pungi de monede, căptușite cu hârtie și sigilate de Berlin Reichsbank în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceste elemente au fost utiizate începând cu anul 1940, iar compoziția chimică a hârtiei o identifică ca un tip produs înainte de 1950. Este cea mai mare comoară din această perioadă, găsită vreodată în nordul Germaniei.
Teoria de lucru este că monedele de aur, probabil furate de naziști din teritoriile ocupate, au fost grupate în funcție de mărimea și greutatea exactă si depozitate in saci și sigilate.
Desi monedele au fost îngropate relativ recent, autoritățile nu au gasit potențiali proprietari legitimi, care aveau posibilitatea de a revendica tezaurul. Nimeni nu a avut curajul sa facă un pas în față și să pretindă dreptul de proprietate. Apoi, pentru că descoperirea are semnele unei bănci ale unui guvern anterior, autoritățile de stat au contactat Ministerul german de Finanțe, dar nici această autoritate nu a fost interesată să solicite monedele. În cele din urmă, aurul orfan a fost adoptat de autoritatile din landul Saxonia Inferioară, care desigur că l-au dorit tot timpul.
Legile germane pentru comori nu au un mecanism de recompensare ca in Anglia, unde este oferita descoperitorului valoarea de piață a comorii. Astfel, deși valoarea estimată a monedelor este de circa 45.000 euro, Florian Bautsch va primi doar 2.500 euro, recompensa de la landul Saxonia Inferioară.
Monedele din aur au fost expuse temporar, incepand de ieri, la Muzeul Lüneburg. Curatorii discută acum modalitatea optimă de a integra tezaurul în expozitia permanenta a muzeului.
Scanând o zonă cu coline unde credea că ar putea exista movile funerare antice, Bautsch a găsit mai întâi o singura moneda din aur și apoi înca nouă, intr-o cavitate de sub un pin.
El a înregistrat locația cu ajutorul datelor furnizate de GPS și a anuntat autoritățile competente de la Muzeul Lüneburg.
Astfel, arheologii au avut posibilitatea să facă ceva ce rareori au șansa de a face: sa excaveze o comoară în contextul său propriu. Două săptămâni de excavari si alte 207 monede de aur îngropate au adus totalul tezaurului la 217 piese.
Cele mai vechi monede din acest tezaur datează din anul 1831, cele mai noi din anul 1910, și nici una dintre ei nu a fost bătută în Germania. Majoritatea ( 128 de monede ) sunt belgine. Alte 74 de monede au fost bătute în Franța, 12 în Italia și alte trei sunt din Imperiul Austro-ungar. În ciuda originilor lor diverse, toate monedele au același diametru (21 mm) și cântăresc aceeasi greutate (6.45 grame). Greutatea totală a monedelor este de 1,4 kg. Acestea nu sunt monede de circulație, ci au fost bătute în loturi speciale, pentru a fi achiziționate de către persoane fizice și bănci, în scopuri investiționale.
Arheologii au găsit de asemenea si două sigilii de aluminiu cu însemne naziste si cu textul "Reichsbank Berlin 244", precum si resturi de hârtie și fibre individuale. Aceste elemente sunt ceea ce a mai rămas din două pungi de monede, căptușite cu hârtie și sigilate de Berlin Reichsbank în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceste elemente au fost utiizate începând cu anul 1940, iar compoziția chimică a hârtiei o identifică ca un tip produs înainte de 1950. Este cea mai mare comoară din această perioadă, găsită vreodată în nordul Germaniei.
Teoria de lucru este că monedele de aur, probabil furate de naziști din teritoriile ocupate, au fost grupate în funcție de mărimea și greutatea exactă si depozitate in saci și sigilate.
Desi monedele au fost îngropate relativ recent, autoritățile nu au gasit potențiali proprietari legitimi, care aveau posibilitatea de a revendica tezaurul. Nimeni nu a avut curajul sa facă un pas în față și să pretindă dreptul de proprietate. Apoi, pentru că descoperirea are semnele unei bănci ale unui guvern anterior, autoritățile de stat au contactat Ministerul german de Finanțe, dar nici această autoritate nu a fost interesată să solicite monedele. În cele din urmă, aurul orfan a fost adoptat de autoritatile din landul Saxonia Inferioară, care desigur că l-au dorit tot timpul.
Legile germane pentru comori nu au un mecanism de recompensare ca in Anglia, unde este oferita descoperitorului valoarea de piață a comorii. Astfel, deși valoarea estimată a monedelor este de circa 45.000 euro, Florian Bautsch va primi doar 2.500 euro, recompensa de la landul Saxonia Inferioară.
Monedele din aur au fost expuse temporar, incepand de ieri, la Muzeul Lüneburg. Curatorii discută acum modalitatea optimă de a integra tezaurul în expozitia permanenta a muzeului.