Acum doi ani, în locuinţa unui octogenar din Munchen au fost descoperite 1406 picturi, desene şi gravuri, evaluate la un miliard de euro.
Majoritatea dintre acestea au fost opere de artă confiscate de nazisti sau cumparate la prețuri infime, majoritatea fiind opere de artă confiscate sau cumpărate la preţuri de nimic în timpul regimului nazist.
Bătrânul se numeste Cornelius Gurlitt si tinea inestimabila comoară artistică în apartamentul său din München.
Până acum au făcute publice 79 de tablouri, prea mic însă comparat cu totalul de 1400 găsite în locuinţa lui Cornelius Gurlitt.
Printre cele 1406 de picturi, desene şi gravuri se află lucrări semnate de Henri Matisse, Toulouse Lautrec sau Pablo Picasso.
Impresionatul tezaur cultural descoperit in apartamentul octogenarului va naște cu siguranță lupte juridice pentru recuperarea acestora de către mostenitorii adevaratilor proprietari sau de către impostori.
S-a propus ca măcar să fie expuse lucrările in expozitii sau fotografii ale acestora pe internet, dar pentru aceasta trebuie să se ajungă la o intelegere amiabilă cu Cornelius, care este fiul unui negustor de artă colaborator al regimului nazist, Hildebrand Gurlitt.
Despre aceasta comoara artistică s-a aflat abia recent, dintr-un articol publicat în revista germană Focus.
Procurorul general din Augsburg a autorizat publicarea pe site-ul lostart.de a 54 de noi opere litigioase. Până acum fuseseră făcute cunoscute doar 25 dintre cele 1.406 aflate sub sechestru. Din acest stoc, 380 aparţin “artei degenerate. Conceptul de “artă degenerată” desemna în jargonul nazist tot ceea ce nu intra în definiţia restrictivă a artei Celui de-al Treilea Reich.
Operele considerate “artă degenerată” au fost scoase din muzeele germane şi vândute legal, naziştii promulgând o lege care le dădea acest drept în 1938. Ele vor rămâne la Gurlitt, care, pentru moment este doar bănuit de fraudă fiscală şi de tăinuire, dar este în libertate. Alte 970 de opere trebuie să fie examinate de experţi.
Spectaculoasa descoperire a comorii din apartament ţine prima pagină a ziarelor nu doar în Germania, ci şi în străinătate. Istoricii polonezi se întreabă acum dacă nu cumva colecţia lui Gurlitt include opere poloneze jefuite de nazişti.
În general, termenul de “artă jefuită” se aplică la operele pe care regimul nazist le-a confiscat şi furat în Germania şi în ţări din Vestul Europei. Nu se vorbeşte prea mult despre faptul că ocupantul nazist a furat sistematic şi din ţările Europei de Est, poate chiar și din România.
Majoritatea dintre acestea au fost opere de artă confiscate de nazisti sau cumparate la prețuri infime, majoritatea fiind opere de artă confiscate sau cumpărate la preţuri de nimic în timpul regimului nazist.
Bătrânul se numeste Cornelius Gurlitt si tinea inestimabila comoară artistică în apartamentul său din München.
Până acum au făcute publice 79 de tablouri, prea mic însă comparat cu totalul de 1400 găsite în locuinţa lui Cornelius Gurlitt.
Printre cele 1406 de picturi, desene şi gravuri se află lucrări semnate de Henri Matisse, Toulouse Lautrec sau Pablo Picasso.
Impresionatul tezaur cultural descoperit in apartamentul octogenarului va naște cu siguranță lupte juridice pentru recuperarea acestora de către mostenitorii adevaratilor proprietari sau de către impostori.
S-a propus ca măcar să fie expuse lucrările in expozitii sau fotografii ale acestora pe internet, dar pentru aceasta trebuie să se ajungă la o intelegere amiabilă cu Cornelius, care este fiul unui negustor de artă colaborator al regimului nazist, Hildebrand Gurlitt.
Despre aceasta comoara artistică s-a aflat abia recent, dintr-un articol publicat în revista germană Focus.
.jpg) |
| Pictura "Călăreți pe plajă" de Max Liebermann (1847-1935) este doar una dintre cele 1406 lucrări |
Procurorul general din Augsburg a autorizat publicarea pe site-ul lostart.de a 54 de noi opere litigioase. Până acum fuseseră făcute cunoscute doar 25 dintre cele 1.406 aflate sub sechestru. Din acest stoc, 380 aparţin “artei degenerate. Conceptul de “artă degenerată” desemna în jargonul nazist tot ceea ce nu intra în definiţia restrictivă a artei Celui de-al Treilea Reich.
Operele considerate “artă degenerată” au fost scoase din muzeele germane şi vândute legal, naziştii promulgând o lege care le dădea acest drept în 1938. Ele vor rămâne la Gurlitt, care, pentru moment este doar bănuit de fraudă fiscală şi de tăinuire, dar este în libertate. Alte 970 de opere trebuie să fie examinate de experţi.
Spectaculoasa descoperire a comorii din apartament ţine prima pagină a ziarelor nu doar în Germania, ci şi în străinătate. Istoricii polonezi se întreabă acum dacă nu cumva colecţia lui Gurlitt include opere poloneze jefuite de nazişti.
În general, termenul de “artă jefuită” se aplică la operele pe care regimul nazist le-a confiscat şi furat în Germania şi în ţări din Vestul Europei. Nu se vorbeşte prea mult despre faptul că ocupantul nazist a furat sistematic şi din ţările Europei de Est, poate chiar și din România.