„Trebuie să recunoaştem că activitatea acestor oameni, care pornesc la cercetarea diferitelor zone din judeţ cu ajutorul detectoarelor de metale, poate ajuta foarte mult munca muzeografilor, ce pot afla astfel despre noi locuri unde de secole stau îngropate adevărate comori arheologice“, spune directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, citat de Monitorul Expres.
Cel puţin două descoperiri arheologice importante sunt rodul cercetărilor unor arheologi amatori care, din pasiune, iau pulsul pămîntului cu detectoarele de metale, pe urmele vechilor civilizaţii. Ultimele descoperiri făcute de fraţii Fănel şi Florin Şerban, cei doi căutători care au adus în premieră în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie obiecte extrem de valoroase din epoca fierului (anii 1500 î, Hr), i-au îndemnat pe istoricii din conducerea Muzeului Judeţean de Istorie şi de la Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, să încurajeze activitatea detectoriştilor. Directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a declarat ieri că o astfel de activitate, făcută în limitele legii, este benefică chiar şi pentru muzeografi şi arheologii muzeului.
„De aceea, la muzeu vom lua cîteva decizii care să deschidă uşa acestor oameni, care oricum au obligaţia de a aduce la muzeu tot ceea ce descoperă, măsuri care să conducă la recompensarea pasiunii, dar şi la crearea unui spaţiu unde ei să se poată întâlni pentru a schimba păreri şi chiar de a expune obiectele găsite“, a declarat Pepene.
Un pumnal unic, foarte valoros
Descoperirile pe care le-au făcut în ultimele luni cei doi fraţi, oameni extrem de pasionaţi de arheologie şi care studiază mult înainte de a porni pe teren, s-au dovedit a fi extrem de valoroase. Ei au scos la lumină obiecte care dovedesc existenţa unor aşezări despre care nu se ştia că s-ar fi aflat pe teritoriul judeţului. Mărturiile dezgropate atestă că pe aceste locuri au trăit vechii daci. „Într-o necropolă pe care cei doi fraţi Şerban au descoperit-o recent s-au găsit fibule, obiecte folosite la harnaşamentul cailor, paftale, dar şi un pumnal dacic, folosit la ritualurile religioase, care este primul de acest fel descoperit pe raza judeţului. Un astfel de pumnal a fost identificat în mîna lui Decebal, în scena sinuciderii regelui dac din basorelieful de pe Columna lui Traian. Aceste obiecte provin din sec. II î.Hr şi au fost deţinute, cel mai probabil de militari. Acum, pe o rază de câteva sute de metri pătraţi, au fost descoperite mai multe morminte, lucru care vorbeşte şi despre faptul că exista o ierarhie clară în acea comunitate de militari. Deocamdată nu există semne că în acel loc ar fi existat şi o aşezare, dar este posibil ca cercetările viitoare să aducă noi surprize“, a declarat şi muzeograful Lucica Savu. Cei doi „detectorişti“ braşoveni au avut o primăvară foarte bogată în descoperiri, ei scoţând din pământ, în ultimele luni, adevărate comori care urmează acum să fie cercetate de specialişti. Printre descoperirile lor se numără şi numeroase unelte, podoabe sau obiecte de cult, care au fost datate ca aparţinând epocii fierului. Printre acestea se numără şi patru verigi din aur, decorate cu brăduţi, dar şi un topor şi un vârf de suliţă datînd din prima epocă a fierului (circa anii 1.500 î.Hr.).
„Muzeul s-a mişcat mai repede ca SMURD-ul“
Fraţii Şerban spun că până în urmă cu câteva luni, când veneau la Muzeul de Istorie cu câte o descoperire, erau întâmpinaţi de uşi închise sau de refuzuri. Un fel de „de ce ne deranjaţi în timpul pauzei de masă“. De câteva luni, de când muzeul este condus de Nicolae Pepene, lucrurile s-au schimbat radical, spun arheologii amatori, fericiţi că au găsit o deschidere totală spre activitatea lor. „Cînd am descoperit aceste obiecte, cei de la muzeu s-au mişcat mai repede ca SMURD-ul. Imediat ce am dus la muzeu artefactele dezgropate, cercetătorii de la muzeu au venit în zona unde am făcut descoperirile, au început săpăturile şi au scos la lumină şi alte lucruri. Este o schimbare de atitudine pe care o salutăm“, a spus Florin Şerban.
Necropola găsită de cei doi braşoveni va fi declarată sit arheologic
Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, George Mitran, a declarat că deja a trimis la Bucureşti întreaga documentaţie pentru declararea ca sit arheologic a zonei unde a fost descoperită necropola dacică. „Conform legii, activitatea acestor «detectorişti» se poate desfăşura fără oprelişti, cu condiţia ca ei să nu caute în zonele declarate deja situri arheologice, iar obiectele găsite să fie predate muzeelor în cel mult 72 de ore de la descoperire. Ceea ce au descoperit cei doi fraţi Şerban pe raza judeţului nostru sunt lucruri foarte valoroase şi cu mare importanţă istorică, obiectele găsite de ei urmând a-şi găsi locul firesc în expoziţia Muzeului Judeţean de Istorie. Noi, ca apărători ai patrimoniului naţional, am întocmit documentaţia necesară pentru ca respectivele descoperiri să intre în cercetarea Comisiei de Patrimoniu de la Ministerul Culturii, iar apoi zona să fie declarată sit arheologic protejat, unde doar arheologii profesionişti vor putea face săpături. Prin Ordin de Ministru zona respectivă va fi declarată foarte curând sit arheologic“, a precizat George Mitran.
În Braşov există înregistrate 60 de detectoare de metale
Inspectorul de Poliţie Angel Istrate, de la Poliţia Patrimoniu din cadrul IPJ Braşov, a amintit că orice pasionat de arheologie care deţine un detector de metale trebuie să-l înregistreze la Poliţie înainte de a-l folosi. „Noi nu avem nimic cu cei care au o asemenea pasiune şi o desfăşoară în limitele legale. În judeţul Braşov există la această oră 60 de detectoare de metale înregistrate la Poliţie. Cei care au asemenea detectoare şi NU le-au înregistrat sau cei care le folosesc la MAI PUȚIN de 500 de metri de siturile arheologice declarate, ori cei ce NU se conformează să depună obiectele descoperite în cele trei zile prevăzute de lege, trebuie să ştie însă că vor avea parte de TOLERANȚĂ ZERO din partea noastră şi se vor alege cu dosare penale“, a precizat inspectorul Angel Istrate, citat de Monitorul Expres.
Cel puţin două descoperiri arheologice importante sunt rodul cercetărilor unor arheologi amatori care, din pasiune, iau pulsul pămîntului cu detectoarele de metale, pe urmele vechilor civilizaţii. Ultimele descoperiri făcute de fraţii Fănel şi Florin Şerban, cei doi căutători care au adus în premieră în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie obiecte extrem de valoroase din epoca fierului (anii 1500 î, Hr), i-au îndemnat pe istoricii din conducerea Muzeului Judeţean de Istorie şi de la Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, să încurajeze activitatea detectoriştilor. Directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a declarat ieri că o astfel de activitate, făcută în limitele legii, este benefică chiar şi pentru muzeografi şi arheologii muzeului.
„De aceea, la muzeu vom lua cîteva decizii care să deschidă uşa acestor oameni, care oricum au obligaţia de a aduce la muzeu tot ceea ce descoperă, măsuri care să conducă la recompensarea pasiunii, dar şi la crearea unui spaţiu unde ei să se poată întâlni pentru a schimba păreri şi chiar de a expune obiectele găsite“, a declarat Pepene.
Un pumnal unic, foarte valoros
Descoperirile pe care le-au făcut în ultimele luni cei doi fraţi, oameni extrem de pasionaţi de arheologie şi care studiază mult înainte de a porni pe teren, s-au dovedit a fi extrem de valoroase. Ei au scos la lumină obiecte care dovedesc existenţa unor aşezări despre care nu se ştia că s-ar fi aflat pe teritoriul judeţului. Mărturiile dezgropate atestă că pe aceste locuri au trăit vechii daci. „Într-o necropolă pe care cei doi fraţi Şerban au descoperit-o recent s-au găsit fibule, obiecte folosite la harnaşamentul cailor, paftale, dar şi un pumnal dacic, folosit la ritualurile religioase, care este primul de acest fel descoperit pe raza judeţului. Un astfel de pumnal a fost identificat în mîna lui Decebal, în scena sinuciderii regelui dac din basorelieful de pe Columna lui Traian. Aceste obiecte provin din sec. II î.Hr şi au fost deţinute, cel mai probabil de militari. Acum, pe o rază de câteva sute de metri pătraţi, au fost descoperite mai multe morminte, lucru care vorbeşte şi despre faptul că exista o ierarhie clară în acea comunitate de militari. Deocamdată nu există semne că în acel loc ar fi existat şi o aşezare, dar este posibil ca cercetările viitoare să aducă noi surprize“, a declarat şi muzeograful Lucica Savu. Cei doi „detectorişti“ braşoveni au avut o primăvară foarte bogată în descoperiri, ei scoţând din pământ, în ultimele luni, adevărate comori care urmează acum să fie cercetate de specialişti. Printre descoperirile lor se numără şi numeroase unelte, podoabe sau obiecte de cult, care au fost datate ca aparţinând epocii fierului. Printre acestea se numără şi patru verigi din aur, decorate cu brăduţi, dar şi un topor şi un vârf de suliţă datînd din prima epocă a fierului (circa anii 1.500 î.Hr.).
„Muzeul s-a mişcat mai repede ca SMURD-ul“
Fraţii Şerban spun că până în urmă cu câteva luni, când veneau la Muzeul de Istorie cu câte o descoperire, erau întâmpinaţi de uşi închise sau de refuzuri. Un fel de „de ce ne deranjaţi în timpul pauzei de masă“. De câteva luni, de când muzeul este condus de Nicolae Pepene, lucrurile s-au schimbat radical, spun arheologii amatori, fericiţi că au găsit o deschidere totală spre activitatea lor. „Cînd am descoperit aceste obiecte, cei de la muzeu s-au mişcat mai repede ca SMURD-ul. Imediat ce am dus la muzeu artefactele dezgropate, cercetătorii de la muzeu au venit în zona unde am făcut descoperirile, au început săpăturile şi au scos la lumină şi alte lucruri. Este o schimbare de atitudine pe care o salutăm“, a spus Florin Şerban.
Necropola găsită de cei doi braşoveni va fi declarată sit arheologic
Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, George Mitran, a declarat că deja a trimis la Bucureşti întreaga documentaţie pentru declararea ca sit arheologic a zonei unde a fost descoperită necropola dacică. „Conform legii, activitatea acestor «detectorişti» se poate desfăşura fără oprelişti, cu condiţia ca ei să nu caute în zonele declarate deja situri arheologice, iar obiectele găsite să fie predate muzeelor în cel mult 72 de ore de la descoperire. Ceea ce au descoperit cei doi fraţi Şerban pe raza judeţului nostru sunt lucruri foarte valoroase şi cu mare importanţă istorică, obiectele găsite de ei urmând a-şi găsi locul firesc în expoziţia Muzeului Judeţean de Istorie. Noi, ca apărători ai patrimoniului naţional, am întocmit documentaţia necesară pentru ca respectivele descoperiri să intre în cercetarea Comisiei de Patrimoniu de la Ministerul Culturii, iar apoi zona să fie declarată sit arheologic protejat, unde doar arheologii profesionişti vor putea face săpături. Prin Ordin de Ministru zona respectivă va fi declarată foarte curând sit arheologic“, a precizat George Mitran.
În Braşov există înregistrate 60 de detectoare de metale
Inspectorul de Poliţie Angel Istrate, de la Poliţia Patrimoniu din cadrul IPJ Braşov, a amintit că orice pasionat de arheologie care deţine un detector de metale trebuie să-l înregistreze la Poliţie înainte de a-l folosi. „Noi nu avem nimic cu cei care au o asemenea pasiune şi o desfăşoară în limitele legale. În judeţul Braşov există la această oră 60 de detectoare de metale înregistrate la Poliţie. Cei care au asemenea detectoare şi NU le-au înregistrat sau cei care le folosesc la MAI PUȚIN de 500 de metri de siturile arheologice declarate, ori cei ce NU se conformează să depună obiectele descoperite în cele trei zile prevăzute de lege, trebuie să ştie însă că vor avea parte de TOLERANȚĂ ZERO din partea noastră şi se vor alege cu dosare penale“, a precizat inspectorul Angel Istrate, citat de Monitorul Expres.