Paul Croitoru, un pasionat de detecție metale, a descoperit pe un drum din comuna suceveană Cacica o comoară formată din 309 monede întregi din argint brut, plus alte 40 fragmentare, dintre care o parte pot fi reconstituite. Tezaurul cântăreste aproximativ 1,5 kg.
![]()
Comoara a fost descoperită la marginea unei păduri, în perioada 2-3 august 2014, cu ajutorul unui detector de metale Garrett ACE 150, care este unul relativ ieftin ( doua sute de euro ).
![]()
Monedele au fost descoperite la adâncimi între 4 cm si 70 cm, împrastiate pe o suprafata de 25 mp ( 5 x 5 m ).
![]()
Monedele, cu dimensiuni ce variază între 15-22 mm, sunt probabil imitații de tetradrahme Philip al II-lea al Macedoniei (n. 382 î.Hr .– d. 336 î.Hr, tatăl lui Alexandru cel Mare ) și au fost predate miercuri în custodia Muzeului Bucovinei, dupa cum a declarat Emil Constantin Ursu, directorul instituției.
![]()
„Fiecare monedă este din argint brut, un argint care nu este de o foarte bună calitate. Unele dintre monede au pe o parte chipurile unor personalităţi ale acelor vremuri şi pe cealaltă parte un cal sau diverse alte însemne”, a declarat Viorel Blănaru, consilier la Direcția pentru Cultură Suceava. Descoperirile arheologice anterioare ( din 1989 ) de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu. În zonă există și acum mai multe izvoare sărate.
Tezaurul descoperit luna aceasta la Cacica este insa unicul de acest fel descoperit vreodată la Suceava. Pe teritoriul judeţului, în urma săpăturilor arheologice, s-au mai descoperit şi alte comori, datând din epoci mai puţin îndepărtate. „Atunci când împreună cu Florin Hău făceam săpături la Curtea Domnească am mai găsit un tezaur de 450 de piese datând din prima partea a domniei lui Ştefan cel Mare. Tezaurul era format din monede mici. Aici (tezaurul de la Cacica – n.r.) este vorba despre o cantitate de peste 1,5 kilograme de argint”, a mai precizat Viorel Blănaru.
„Monedele dacice sunt imitaţii după cele macedonene. Sunt copii după monedele emise de regii Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare. Au în jur de patru grame sau puţin peste 4 grame fiecare. După ce un specialist numismat va studia tezaurul şi va publica rezultatele cercetării sale, atunci se vor putea formula diverse ipoteze. Un aspect este cert: până acum, în Bucovina, nu s-a mai descoperit tezaure de monede dacice”, a spus Victoria Batariuc, doctor în istorie medievală şi fost arheolog al Muzeului Bucovinei.
După ce va fi restaurat va intra în patrimoniul Muzeului Bucovinei.
Pasionatul detectorist Paul Croitoru a respectat cu strictețe legea si a anunțat inițial Primăria, apoi a mers la Direcția Județeană de Cultură. În final, tezaurul a ajuns la Muzeul Bucovinei, un reprezentant al acestei institutii confirmând autenticitatea artefactelor. Predarea s-a făcut şi în prezenţa unui angajat al Primăriei Cacica, aşa cum prevede legea.
Reprezentantul Muzeului Bucovinei a arătat că descoperitorul tezaurului trebuie sa fie recompensat cu 30% din valoarea monedelor ( vechi de aproximativ 2300 ani ) ce compun comoara.
Ca opinie personală, tinand cont de valoarea istorică a tezaurului, detectoristul ar trebui să primească 45% din valoarea de piața a monedelor.
„Ar trebui să primesc 30% din valoarea obiectelor şi încă 15% dacă este vorba despre tezaur. Dacă voi primi ceva, îmi cumpăr un nou detector de metale”, a precizat Paul.
Paul Croitoriu este unul dintre puţinii suceveni căutători de metale. Este pasionat de istorie şi, în mod special, de arheologie. Nu-i place să i se spună „căutător de comori”, cu toate că are un aparat de detectat metale pe care îl foloseşte în expediţiile sale. A plătit pe el 200 de euro, l-a cumpărat anul trecut şi spera să găsească în pământ vârfuri de săgeţi medievale şi o cască de soldat din cel de-al Doilea Război Mondial.
Paul Croitoriu a fost mai norocos de atât. Cu ajutorul aparatului său a reuşit să găsească tezaurul geto-dacilor pe un drum public, între Cacica şi Pârteştii de Sus, drum despre care vârstnicii spun că ar fi fost „al regilor”. S-a întâmplat la finele săptămânii trecute. „Am făcut o partidă de detecţie împreună cu un prieten din străinătate”, ne-a spus bărbatul. „Înainte să găsesc monedele, am dat peste o cutie de conserve”, a completat Paul.
Imediat după ce a găsit tezaurul, bărbatul a contactat autorităţile. Susţine că nu s-a gândit nicio secundă să păstreze cele peste 300 de monede, pe care le-a găsit împrăştiate pe o rază de aproximativ cinci metri. Tentaţia a fost mare, dacă ne gândim că pe site-urile specializate o monedă geto-dacică, aşa cum sunt cele descoperite de Paul, se vinde cu 500 de euro. Altfel spus, pe piaţă, comoara de la Cacica valorează aproximativ 150.000 de euro. „M-am gândit să fiu un exemplu pentru fiul meu. Şi el este pasionat de istorie”, a spus bărbatul.
![]()
Valoarea istorică a acestor monede este mai mare decât cea bănească. Monedele sunt indicii clare că geto-dacii au trăit şi pe aceste teritorii sau au făcut comerţ în zonă. Tezaurul este primul de acest gen descoperit în judeţul Suceava şi cel mai mare descoperit până acum pe teritoriul României.
În acest articol a fost coroborate din informatii si fotografii din urmatoarele surse: ziarulevenimentul.ro, monitorulsuceava.ro si forumul detectiemetal.com.
PS: Daca sunt informații eronate în acest articol, vă rugam să faceți precizări la comentarii, să le corectăm.
Comoara a fost descoperită la marginea unei păduri, în perioada 2-3 august 2014, cu ajutorul unui detector de metale Garrett ACE 150, care este unul relativ ieftin ( doua sute de euro ).
Monedele au fost descoperite la adâncimi între 4 cm si 70 cm, împrastiate pe o suprafata de 25 mp ( 5 x 5 m ).
Monedele, cu dimensiuni ce variază între 15-22 mm, sunt probabil imitații de tetradrahme Philip al II-lea al Macedoniei (n. 382 î.Hr .– d. 336 î.Hr, tatăl lui Alexandru cel Mare ) și au fost predate miercuri în custodia Muzeului Bucovinei, dupa cum a declarat Emil Constantin Ursu, directorul instituției.
„Fiecare monedă este din argint brut, un argint care nu este de o foarte bună calitate. Unele dintre monede au pe o parte chipurile unor personalităţi ale acelor vremuri şi pe cealaltă parte un cal sau diverse alte însemne”, a declarat Viorel Blănaru, consilier la Direcția pentru Cultură Suceava. Descoperirile arheologice anterioare ( din 1989 ) de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu. În zonă există și acum mai multe izvoare sărate.
Tezaurul descoperit luna aceasta la Cacica este insa unicul de acest fel descoperit vreodată la Suceava. Pe teritoriul judeţului, în urma săpăturilor arheologice, s-au mai descoperit şi alte comori, datând din epoci mai puţin îndepărtate. „Atunci când împreună cu Florin Hău făceam săpături la Curtea Domnească am mai găsit un tezaur de 450 de piese datând din prima partea a domniei lui Ştefan cel Mare. Tezaurul era format din monede mici. Aici (tezaurul de la Cacica – n.r.) este vorba despre o cantitate de peste 1,5 kilograme de argint”, a mai precizat Viorel Blănaru.
„Monedele dacice sunt imitaţii după cele macedonene. Sunt copii după monedele emise de regii Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare. Au în jur de patru grame sau puţin peste 4 grame fiecare. După ce un specialist numismat va studia tezaurul şi va publica rezultatele cercetării sale, atunci se vor putea formula diverse ipoteze. Un aspect este cert: până acum, în Bucovina, nu s-a mai descoperit tezaure de monede dacice”, a spus Victoria Batariuc, doctor în istorie medievală şi fost arheolog al Muzeului Bucovinei.
După ce va fi restaurat va intra în patrimoniul Muzeului Bucovinei.
Pasionatul detectorist Paul Croitoru a respectat cu strictețe legea si a anunțat inițial Primăria, apoi a mers la Direcția Județeană de Cultură. În final, tezaurul a ajuns la Muzeul Bucovinei, un reprezentant al acestei institutii confirmând autenticitatea artefactelor. Predarea s-a făcut şi în prezenţa unui angajat al Primăriei Cacica, aşa cum prevede legea.
Reprezentantul Muzeului Bucovinei a arătat că descoperitorul tezaurului trebuie sa fie recompensat cu 30% din valoarea monedelor ( vechi de aproximativ 2300 ani ) ce compun comoara.
Ca opinie personală, tinand cont de valoarea istorică a tezaurului, detectoristul ar trebui să primească 45% din valoarea de piața a monedelor.
„Ar trebui să primesc 30% din valoarea obiectelor şi încă 15% dacă este vorba despre tezaur. Dacă voi primi ceva, îmi cumpăr un nou detector de metale”, a precizat Paul.
Paul Croitoriu este unul dintre puţinii suceveni căutători de metale. Este pasionat de istorie şi, în mod special, de arheologie. Nu-i place să i se spună „căutător de comori”, cu toate că are un aparat de detectat metale pe care îl foloseşte în expediţiile sale. A plătit pe el 200 de euro, l-a cumpărat anul trecut şi spera să găsească în pământ vârfuri de săgeţi medievale şi o cască de soldat din cel de-al Doilea Război Mondial.
Paul Croitoriu a fost mai norocos de atât. Cu ajutorul aparatului său a reuşit să găsească tezaurul geto-dacilor pe un drum public, între Cacica şi Pârteştii de Sus, drum despre care vârstnicii spun că ar fi fost „al regilor”. S-a întâmplat la finele săptămânii trecute. „Am făcut o partidă de detecţie împreună cu un prieten din străinătate”, ne-a spus bărbatul. „Înainte să găsesc monedele, am dat peste o cutie de conserve”, a completat Paul.
Imediat după ce a găsit tezaurul, bărbatul a contactat autorităţile. Susţine că nu s-a gândit nicio secundă să păstreze cele peste 300 de monede, pe care le-a găsit împrăştiate pe o rază de aproximativ cinci metri. Tentaţia a fost mare, dacă ne gândim că pe site-urile specializate o monedă geto-dacică, aşa cum sunt cele descoperite de Paul, se vinde cu 500 de euro. Altfel spus, pe piaţă, comoara de la Cacica valorează aproximativ 150.000 de euro. „M-am gândit să fiu un exemplu pentru fiul meu. Şi el este pasionat de istorie”, a spus bărbatul.
Valoarea istorică a acestor monede este mai mare decât cea bănească. Monedele sunt indicii clare că geto-dacii au trăit şi pe aceste teritorii sau au făcut comerţ în zonă. Tezaurul este primul de acest gen descoperit în judeţul Suceava şi cel mai mare descoperit până acum pe teritoriul României.
În acest articol a fost coroborate din informatii si fotografii din urmatoarele surse: ziarulevenimentul.ro, monitorulsuceava.ro si forumul detectiemetal.com.
PS: Daca sunt informații eronate în acest articol, vă rugam să faceți precizări la comentarii, să le corectăm.