In cursul zilei de 5 ianuarie 2013, Dumitru Banța ( un pasionat de de detectie metale din Dolj ) a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg ( aproape 2 Kg ), constând dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec. XVI.
"Totul a pornit de la povestile din bătrâni, spuse la gura sobei", povesteste Dumitru Banța, scoțând in evidență rolul pe care l-au avut legendele despre comori in descoperirea tezaurului.
"Tot timpul am crezut ca va veni acel moment. Tot timpul am crezut ca va fi prea tarziu. Cand am putut, am achizitionat un detector de metale si tot ce am acumulat in copilarie, mi-a folosit acum. Este o pasiune, o pasiune frumoasa, o pasiune nobila, unde am intalnit foarte multi oameni inteligenti, oameni care cunosc istoria adevarată", mai povesteste descoperitorul comorii, care explica faptul ca nu traiesti din detectie metale, ci ca este un hobby caruia îi acordă aproximativ 20 zile de cautări pe an, din cauza timpului liber limitat.
Dintre monedele descoperite, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI, conform specialistilor in domeniu.
![]()
Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.
![]()
Va invităm să urmăriti un videoreportaj denumit "Cautatorii de comori", difuzat pe TVR 3/ TVR Craiova si realizat de ALINA ȘERBAN, editor imagine: SORIN ADAM ( uploader pe Youtube al reportajului ), imagine: MIHAI MURĂREȚU.
Reportajul este realizat in Bulzești, locul unde s-a descoperit comoara, tezaur despre care am scris pe Harta Comorii la inceputul anului 2013, in articolul de AICI.
Interesanta este si declaratia directorului Muzeului din Craiova, care precizeaza ca dupa ce valoarea tezaurului este stabilita, in cazul in care muzeul nu dispune de bani pentru a acorda recompensa de 30% celui care a gasit comora, Directia Județeană de Cultura anunță alte muzee din țară, iar in caz ca nici acestea nu sunt dispuse să plateasca recompensa, legea nu ar mai prevede nimic, nici o altă solutie de plata. Dar totusi comoara rămâne in continuare in proprietatea statului.
Mai exista situatia cand, dupa predarea legala a unui tezaur, Directia de Cultura il trimite in custodie unui muzeu, dar care poate nu doreste sa plateasca recompensa, dintr-un motiv specificat. Directorul muzeului mai evidentiaza astfel o carența a legii, mai exact situatia in care muzeul nu doreste sa păstreze anumite piese, din cauză că mai are deja in inventar si altele similare din serii lungi, provenite din alte descoperiri. În aceasta situatie, "în nici un caz piesele nu se pot reintoarce la cel care le-a gasit", mai precizeaza directorul muzeului.
Deci, care este solutia pentru ca descoperitorii sa isi primeasca recompensa ? Directorul muzeului spune ca legislatia detectiei metale ar trebui pusă in consens cu legislatia altor țări europene.
"Totul a pornit de la povestile din bătrâni, spuse la gura sobei", povesteste Dumitru Banța, scoțând in evidență rolul pe care l-au avut legendele despre comori in descoperirea tezaurului.
"Tot timpul am crezut ca va veni acel moment. Tot timpul am crezut ca va fi prea tarziu. Cand am putut, am achizitionat un detector de metale si tot ce am acumulat in copilarie, mi-a folosit acum. Este o pasiune, o pasiune frumoasa, o pasiune nobila, unde am intalnit foarte multi oameni inteligenti, oameni care cunosc istoria adevarată", mai povesteste descoperitorul comorii, care explica faptul ca nu traiesti din detectie metale, ci ca este un hobby caruia îi acordă aproximativ 20 zile de cautări pe an, din cauza timpului liber limitat.
Dintre monedele descoperite, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI, conform specialistilor in domeniu.
Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.
Va invităm să urmăriti un videoreportaj denumit "Cautatorii de comori", difuzat pe TVR 3/ TVR Craiova si realizat de ALINA ȘERBAN, editor imagine: SORIN ADAM ( uploader pe Youtube al reportajului ), imagine: MIHAI MURĂREȚU.
Reportajul este realizat in Bulzești, locul unde s-a descoperit comoara, tezaur despre care am scris pe Harta Comorii la inceputul anului 2013, in articolul de AICI.
Interesanta este si declaratia directorului Muzeului din Craiova, care precizeaza ca dupa ce valoarea tezaurului este stabilita, in cazul in care muzeul nu dispune de bani pentru a acorda recompensa de 30% celui care a gasit comora, Directia Județeană de Cultura anunță alte muzee din țară, iar in caz ca nici acestea nu sunt dispuse să plateasca recompensa, legea nu ar mai prevede nimic, nici o altă solutie de plata. Dar totusi comoara rămâne in continuare in proprietatea statului.
Mai exista situatia cand, dupa predarea legala a unui tezaur, Directia de Cultura il trimite in custodie unui muzeu, dar care poate nu doreste sa plateasca recompensa, dintr-un motiv specificat. Directorul muzeului mai evidentiaza astfel o carența a legii, mai exact situatia in care muzeul nu doreste sa păstreze anumite piese, din cauză că mai are deja in inventar si altele similare din serii lungi, provenite din alte descoperiri. În aceasta situatie, "în nici un caz piesele nu se pot reintoarce la cel care le-a gasit", mai precizeaza directorul muzeului.
Deci, care este solutia pentru ca descoperitorii sa isi primeasca recompensa ? Directorul muzeului spune ca legislatia detectiei metale ar trebui pusă in consens cu legislatia altor țări europene.